...hai ca suntem si noi curiosi

N-am acces si oricum nu as incerca d-astea mai speciale cu volan pe dreapta, ca nu stiu pe care banda sa ma asez

Sa incepem, zic, ca suntem cativa

Bubu, ai zis mai demult ca vrei sa faci un curs de pilotaj...

Va cer ajutorul pentru a incerca sa facem impreuna prima lectie de pilotaj (si de conducere defensiva si de conducere sportiva, pentru ca tehnica despre care vorbesc este esentiala pentru fiecare dintre ele).

Sunt curios daca reusim sa facem impreuna o lectie de pilotaj eficienta, cu efect pedagogic, prin corespondenta, de la distanta.

Sunteti trei oameni diferiti si cea mai mare curiozitate a mea, ca "pedagog", este daca voi reusi sa va fac pe toti sa intelegeti si mai ales sa invatati sa aplicati tehnica despre care vom vorbi.

Experimentam...

De acord?

P.S. Pe parcursul lectiei voi raspunde la toate nelamuririle voastre de mai sus. Si veti mai afla si alte chestii noi. Oricum, pornim de la premisa ca ati fost, toti trei, destul de departe de un raspuns corect... Nu vreau sa fiu infatuat, veti intelege mai tarziu ca am dreptate...

Let's Rock'n Roll!!!
Cine se supara, e prost! Eu sunt prost si nu ma supar

Vad ca iti place sa ne ti in suspans
facem ce vrei tu si prin corespondenta si venim si la cluj daca e nevoie
cel putin eu . in 6 ore sunt la cluj daca e uscat pe jos.

Argument 1: Stapanirea unei tehnici de franare corecte si eficiente este capitala pentru siguranta la volan. (inutil sa va mai spun...)
Argument 2: La 99% din scolile de soferi nu se pune un accent suficient de mare pe insusirea unei tehnici corecte de franare. Din cauza asta, nu ati stiut voi sa raspundeti la intrebare.
Argument 3: Ma bucur ca exista interes pentru informatiile privitoare la tehnicile corecte de sofat, dar as vrea sa ducem discutia la alt nivel. Chiar daca vor fi prezente in carte mai pe larg, informatiile care urmeaza sunt atat de importante incat prefer sa le impartasesc in avanpremiera, si nu sa mentin suspansul pana la aparitia cartii. S-ar putea sa va salveze dintr-o situatie neplacuta pana atunci...


Va fi cam mult de scris... Asa ca va rog sa aveti putintica rabdare.

Ce ma intereseaza cel mai mult este daca sunteti de acord sa printati informatiile pe care le veti primi si, cu foaia in mana, sa mergeti intr-un poligon sa exersati ce va propun. Dupa care, (in cateva zile, cand veti avea timp) sa-mi oferiti un feedback despre ce ai simtit/trait/experimentat repetand in poligon tehnicile respective.

Nicky, tu vei ramane cu teoria, da' nici asta nu-i putin (pana ajungi la o masina).

Sunteti de acord?

grecule - linisteste-te cred ca nu e concurs - cine ajunge primul nicky e dezavantajat la faza asta
hai zi daimio...dar da-ne numele tau sa stim si noi cum te injuram daca e...
sa nu te superi glumesc!!!!!
eu sunt de acord - astept@

Norin Pausan. Ma bucur sa va cunosc.

de acord dom' profesor.

bubu nicky e in cel mai mare avantaj. in 3 ore e la cluj daca se plimba cu avionu

mie poti sa imi zici takis sau grecu.
imi pare bine de cunostinta.

Eu sunt Cristina.

Ne pare bine, Norin!

Nicky - stop "googaling" people

bai nu mai faceti off topic ca va trimit la colt.

S-a dus dracului anonimatul! M-ai si gasit...
Sunt cu Titi, corectam ceva la carte... Se vede coltul laptopului...

Incepem cu teoria:

În primul rând, frânarea nu trebuie confundată cu blocajul roților. O roată care se rotește are o aderență superioară unei roți blocate.

Pe langa faptul ca distanta necesara franarii se mareste foarte mult in cazul in care rotile se blocheaza, in aceasta situatie autoturismul isi pierde capacitatea directionala.
Nicky avea dreptate, mai sus. Explicatia tehnica pentru acest lucru isi gaseste explicatia prin faptul ca "aderenta este non-directionala". Sa pornim de la premisa ca un pneu poate oferi o aderenta de 100%, care poate fi folosita pentru accelerare, franare si bracaj. Dar, indiferent de directia sau scopul in care aceasta aderenta este utilizata, procentul maxim ramane acelasi, de 100%. Astfel, se poate utiliza maximum de aderenta oferit de pneu fie pentru accelerare (la demaraje puternice) fie pentru franare (in franarea de urgenta), fie pentru bracaj (un moment scurt in mijlocul virajului, cand masina nici nu accelereaza, nici nu franaeaza). In realitate insa, nu utilizam decat foarte rar acest maximum de aderenta doar pentru una dintre manevrele de mai sus. In general, manevrele sunt combinate: franare si bracaj (la intrarea in viraj sau la finalizarea unei depasiri, uneori) sau accelerare si bracaj (la iesirea din viraj sau la intrarea in depasire). Dar, capacitatea de aderenta a pneului ramane aceeasi, de 100%. In concluzie, sensul in care este utilizata aderenta totala a pneului trebuie impartita intre cele doua manevre efectuate simultan, in cuantumul decis de sofer. Problema se creaza cand un sofer solicita pneul peste capacitatea lui de aderenta: nu se poate folosi 60% aderenta pentru franare + 50% aderenta pentru bracaj. Suma procentelor ar da 110%, aderenta maxima posibila ar fi depasita, iar pneul s-ar gasi in derapaj.

Asta este una dintre aplicatiile cele mai utile ale ABS-ului: in felul lui propriu (nu cel mai potrivit, dupa miine, dar astea sunt limitarile tehnologice de azi), ABS-ul, nepermitand rotii sa se blocheze, ajuta capacitatea de directionare a masinii, in viraj. Pentru ca o roata blocata nu va mai avea capacitatea de a asigura o traiectorie curba, deplasandu-se intotdeauna inspre directia in care se deplasa autoturismul inainte de blocajul rotilor. La fel, in cazul unui demaraj prea puternic, in bracaj, rotile isi vor pierde aderenta mult mai repede, pentru ca se solicita "impartirea" aderentei pneului intre doua manevre simultane. Si, la fel, in cazul franei: rotile drepte (lipsa bracajului) va permite utilizarea a 100% din aderenta pneului strict pentru franare. (Nicky!)


Cititi asta, pana ce mai scriu eu continuarea...

Ati vorbit mai sus despre franarea constanta, despre franarea progresiva, despre franarea repetata...

Nici unul dintre voi nu a folosit termenul pe care-l cautam...

Continuam:

Franarea corecta trebuie sa fie degresiva.

Ideea că frânarea trebuie să fie efectuată progresiv este eronată, efectuarea unei manevre de frânare progresivă fiind chiar periculoasă, în unele cazuri.

Nu este vorba despre frânarea folosită în trafic pentru ajustarea vitezei de deplasare – pentru a egala viteza autovehiculului dumneavoastră cu viteza autoturismului aflat în mișcare, în fața autoturismului dumneavoastră sau despre ajustarea vitezei pentru înscrierea în siguranță într-un viraj. În acest caz, frânarea progresivă sau constantă este o posibilitate de ajustare a vitezei foarte comodă, elegantă chiar, dar numai dacă este efectuată din timp. Frânarea constantă poate fi o opțiune în majoritatea cazurilor, impresia de siguranță pe care o oferă șoferului fiind destul de ridicată. Însă nu este nici pe departe la fel de eficientă și de sigură ca tehnica frânării degresive, care scurtează mult distanța de frânare. Frânarea progresivă își va demonstra ineficiența mai ales în cazul unei frânări de urgență, pe de o parte datorită distanței mari necesare pentru frânare și, pe de altă parte, mai ales datorită riscului permanent de blocare a roților, pe parcursul efectuării manevrei de frânare.


Cum se face?

Frânarea degresivă se descompune în două faze:
- întâi, apăsarea inițială a pedalei de frână, care trebuie să fie fermă și sigură, excluzând brutalitatea sau progresivitatea, și apoi
- diminuarea progresivă a forței de apăsare pe pedală, în funcție de gradul și rapiditatea scăderii vitezei. Unul dintre efectele imediate ale apăsării inițiale pe pedală este plonjarea caroseriei mașinii, adică aplecarea înspre față a autoturismului. Unghiul de aplecare inițial trebuie să se păstreze pe toată durata frânării, aceasta fiind una dintre dovezile execuției corecte, cu maximum de eficiență, a manevrei.

Recomandări pentru efectuarea corectă a acestei manevre:
Evitați ”pomparea” pe pedala de frână. Această tehnică de frânare constă în apăsarea și relaxarea succesivă a pedalei, de mai multe ori în decursul aceleiași manevre. Riscul cel mai mare este cel descris mai sus de Grecutzu: blocarea rotilor, chiar si daca masina este dotata cu ABS, si implicit marirea distantei de franare si pierderea capacitatii directionale.

Evitați debreierea pe parcursul frânării. Apăsarea pedalei de ambreiaj nu trebuie efectuată decât pe parcursul ultimilor metri ai frânării. În primul rând, pentru că frâna de motor rezultată ca urmare a ridicării piciorului de pe pedala de accelerație va ajuta calitatea frânării. Apoi, pentru că, mai ales pe parcursul primilor metri ai frânării, piciorul stâng trebuie să se sprijine ferm pe ”pedala falsă” , pentru a contracara efectele forței de inerție care vă va proiecta corpul înspre volan. Menținerea corpului în poziție corectă și fixă pe scaun (calarea) oferă posibilitatea unui control mai exact al apăsării pedalei de frână și a unei ajustări mai delicate a apăsării pe pedală.

Este foarte important ca frânarea să fie efectuată cu roțile direcționale drepte. O frânare violentă în cazul unui bracaj (deci în viraj) generează în majoritatea cazurilor un derapaj al punții spate, care va provoca o supravirare a autoturismului. În acest caz, este foarte importantă relaxarea apăsării pedalei de frână, pentru a anula blocajul roților directoare, care, odată blocate, își pierd capacitatea de a direcționa autovehiculului.
Necesitatea aplicării tehnicii frânării degresive este evidentă în cazul suprafețelor de drum cu aderență scăzută. Dacă în cazul asfaltului uscat, pe căldură, distanța de frânare prin blocajul roților nu pare cu mult mai mare decât în cazul frânării degresive, pe ploaie, pe macadam și mai ales pe zăpadă, diferențele sunt, din punct de vedere al siguranței deplasării, enorme.

Aplicarea tehnicii frânării degresive oferă și un plus de eleganță modului în care conduceți un autovehicul. De exemplu, în cazul opririi la un semafor, pe ultimii metri înainte de oprirea completă, relaxarea progresivă a presiunii pe pedală va duce la o oprire lină, elegantă, a autoturismului. Ideal ar fi (și este posibil) ca trecerea de la viteza minimă la oprirea completă să nu fie percepută de pasagerii din autoturism. Gândiți-vă cât ar aprecia ei acest lucru.


Cam asta e... prima parte a experimentului - mai degraba teoretica (pachetul de baza ).

Ce parere aveti? Continuam cu practica?