nici nu este scopul meu sa te descos, este clar ca e o chestiune strict personala...insa bine ca nu a fost mai rau!

Va felicit pentru sinceritate si pentru curajul exprimarii.

Eu sunt undeva la mijloc, in sensul ca sunt un pic sceptic in privinta inceputului, dar in fiecare Duminica sunt la biserica; nu stau la toata slujba, de multe ori, zic o singura data "our father" si apoi "cmpdcs has left the building". cateodata, aprind si o lumanare-doua, atunci cand ies.

Vreau sa cred ca sunt suficient de intelegator cu toata lumea si ca ii accept pe absolut toti: pe cei credinciosi, pe cei ca mine, cat si pe atei. Ceea ce cred eu ca este cel mai important este ca actiunile noastre sa nu ne faca sa avem vreun regret, adica sa fim 100% impacati cu noi insine ca ne-am facut datoria, cea de om, in primul rand, in orice imprejurare. Cand putem ajuta, sa ajutam. Cand putem face un bine, sa il facem fara sa asteptam o rasplata (cea mai mare rasplata ar trebui sa se regaseasca in insasi bucuria actiunii noastre).

Ceea ce mi se pare un pic nelalocul lui cu religia, este faptul ca exista atatea feluri de credinte pe glob si atatea feluri si rase de oameni (albi, negri, asiatici, blonzi, roscati etc.). Analizate, totusi, cu un minim de informatii, cam fiecare dintre religii fac apel cam la aceleasi aspecte (reguli, porunci etc.), desi unele sunt mai stricte, altele mai indulgente. Ca tot e acum Ramadan la musulmani, nu mi se pare normal sa treci printr-un post negru cat e soarele pe cer, pe perioada Ramadanului. Poate daca eram nascut acolo, conceptia mea era alta. Exemplele pot continua, dar ma opresc aici.

Nu ii simpatizez pe oamenii care vor sa convinga pe altii (in special pe atei) ca Dumnezu exista si ca trebuie sa isi faca mii de cruci si sa isi transforme casele sau masinile in adevarate altare (desi, iarasi, e vorba de optiuni la partea cu altarele, pot sa imi pun drept husa un prosop cu o tanti debracata). Nu ii simpatizez nici pe oamenii care vor sa ii convinga pe altii (in special pe credinciosi), ca de fapt, totul este stiinta, ca totul a inceput la Big Bang si nu de la Adam si Eva.

De ceva timp, incerc un alt exercitiu de gandire legat de superstitii si de tot felul de ziceri din popor. Cele cu pisica neagra, foarfece/cutite, stranutatul la inmormantari, oglinzile sparte, muncitul Duminica, sau parti ale corpului care se zbat etc.

Legat de muncit Duminica sau de alte lucruri similare, cred ca aportul decisiv (99.99%) in cazul unui esec ("m-a batut Dumnezeu") il are creierul. Va rezum ceva ce mi s-a intamplat cand eram mai mic:
Lucram cu fratele meu la masina (Dacia), intr-o Duminica, totul bine si frumos, desi stiam ca nu e bine sa muncesc Duminica. Incercam sa schimbam pivotii, el pe o parte, eu pe cealalta. Eu mi-am tras un ciocan peste degete, pentru ca eram obsedat de ideea muncitului Duminica, i-am si zis fratelui inainte de eveniment ca eu sigur o sa ma lovesc. El nu a patit nimic, se gandea la cu totul altceva. Asadar, pentru cei credinciosi si nu numai, va recomand sa tineti in minte greselile pe care credeti ca le-ati comis si sa le descarcati la spovedanie, dar nu va ganditi obsesiv la ele, pentru ca va pot aduce necazuri.

Sper sa mai revin pe tema asta, cand o sa mai sesizez (la mine) diferente de abordare notabile.

Legat de islamism,islamul desemneaza o comunitate religioasa si politica care se intinde pe trei continente si numara aproximativ 470 milioane de adepti. Fondatorul miscarii - Profetul Mohammed - este considerat trimisul lui Allah pe pamant, singurul in masura sa interpreteze legea divina care guverneaza activitatea umana. In definitia de mai sus nu am folosit intamplator religiosul inaintea politicului. Pentru islamisti, politicul nu exista sub forma unor institutii ce apartin unui stat, ci este o simpla reflectare a vointei divine. Societatea islamica este una esentialmente egalitara, care refuza segmentarea pe criterii economice, condusa de un lider charismatic. Unica sursa de drept valabila este sharia, legea musulmana. Cu alte cuvinte, statul islamic nu seamana deloc cu statul-natiune din simplul motiv ca puterea sa se exercita asupra unei comunitati de credinciosi, si nu de cetateni. Iata asadar de unde vine forta si pericolul islamului.
In rest cam aceleasi principii si reguli ca-n crestinism insa mult mai dure.
Legea canonica fixeaza cinci datorii fundamentale, cunoscute sub numele de„Cei cinci piloni ai islamului”
1. Nu exista alt Dumnezeu decat Alah, iar Mahomed este trimisul lui Alah.
2. Rugaciunea rituala trebuie facuta de cinci ori pe zi
3. Respectarea sarbatorii Ramadanului, care dureaza o luna, timp in care, de la rasaritul soarelui pana la apus, credinciosul trebuie sa manifeste o abstinenta totala de la mancare, bautura si viata sexuala.
4. Pelerinajul la Mecca cel putin o data in viata
5. Milostenia, constand in plata, in bani sau in natura, a unui bir ce reprezinta a 40-a parte a veniturilor

Diferente majore intre Biblie si Coran nu prea exista.Pentru musulmani cunoasterea este o datorie sfanta. Noi spunem ca oamenii invatati sunt succesorii profetilor; cerneala celor invatati este mai de pret decat sangele martirilor. Allah spune in Coranul cel sfant: „Oare sunt egali cei care stiu cu aceia care nu stiu?”(39:9). Musulmanul trebuie sa invete in permanenta. In momentul in care el nu mai cauta cunoasterea crezand ca stie foarte mult el devine ignorant.
Educatia in islam se realizeaza cu respectarea invataturilor islamice: inainte de orice omul de stiinta din lumea islamica este musulman!Sincer,m-as bucura sa putem spune si noi omul de stiinta din lumea crestina este crestin.
Există şase credinţe elementare împărtăşite de toţi musulmanii:
1. Credinţa în Dumnezeu, singurul demn de veneraţie.
2. Credinţa în toţi profeţii şi trimişii lui Dumnezeu.
3. Credinţa în cărţile trimise de Dumnezeu.
4. Credinţa în îngeri.
5.Credinţa în Ziua Judecăţii (Al-din) şi în înviere (Al-Qiyama).
6.Credinţa în destin (Qadaa şiQadar în arabă). (Aceasta nu inseamnă că un om este predeterminat în acţiuni sau să trăiască o anumită viaţă. Dumnezeu i-a dat liberul arbitru pentru a-i permite să ia decizii.)
Crezul musulman (traducere aproximativă): "Cred in Dumnezeu; si in Ingerii Sai; si in Scripturile Sale; si in trimisii Sai; si in Ziua de Apoi; si in Soarta, ca Binele şi Raul sunt de la Dumnezeu, si in Inviere dupa moarte. Marturisesc ca nu exista nimic demn de veneratie in afara de Dumnezeu; dupa cum marturisesc ca Muhammad este trimisul Sau."

Acum,daca sunt de admirat sau de blamat,ramine la aprecierea fiecaruia!
L.E.
Daca avem vreun credincios de rit islamic pe forum si vrea sa ne spuna cum stau lucrurile vazute din interior il asteptam

eddy_wtx scrie:

nici nu este scopul meu sa te descos, este clar ca e o chestiune strict personala...insa bine ca nu a fost mai rau!

crede-ma,mai rau nu putea fi,am fost cu un picior dincolo,dar spune-le miracole,lucruri normale,destinul,mina lui D-zeu....nu stiu,toate s-au rezolvat inclusiv un cheag de singe care zburda voios in interiorul inimii,cheag care nu numai ca s-a linistit dar sa asezat cuminte in virful inimii,exact acolo unde trebuia,unde peretele era subtiat si exista pericolul sa se rupa,dind rezistenta acestuia.

Cum zicea si Nicky, eu respect optiunile fiecaruia (religioase, sexuale etc), insa sincer sa fiu religia nu e un domeniu care sa ma pasioneze excesiv. Nici nu cunosc detalii privitoare la diferite religii, asa ca nu imi dau cu parerea.
Fiecare e liber sa creada ce vrea si in cine / ce vrea.
Personal nu merg la biserica, nu ma inchin si nu manifest alte semne ale religiozitatii. Mai mult, in familia mea exista destul de multe religii: ortodocsi, adventisti, romano-catolici. Pana acum cativa ani am avut si un unchi musulman. Asa ca sunt obisnuit cu diversitatea. Nu au existat niciodata conflicte pe teme religioase, in schimb am observat ca unii respecta cu mai multa strictete invataturile credintei lor.

Insa si eu cred ca religia e o chestie foarte intima. Nu cred ca o divinitate are nevoie de un altar / templu / biserica, nu are nevoie de venerare si de supunere. In fiecare dintre noi exista o farama de divinitate. La unii dintre noi e mai evidenta, la altii mai putin. La mine probabil e in stare latenta, pt. ca eu inca mai caut raspunsuri la multe intrebari.

Cosmin,si eu respect optiunile fiecaruia,inclusiv cele religioase,crede-ma,sunt destul de libertin in gindire,poate mult prea libertin ,nici pe mine nu ma pasioneaza religia in mod excesiv dar eu am cautat detalii despre ceilalti fiindca atunci cind am fost botezat nu prea m-a intrebat nimeni daca vreau sa fiu crestin ortodox sau...shintoist ,m-au bagat cu capul in cazan,au zis ...se boteaza robul lui Dumnezeu,Florin...si gata!
Si ca sa fie lucrurile si mai confuze,dupa ce am citit,cred ca mi-as face religia mea!din care as lua ce-as crede eu ca e mai bun si mai ales ca ma reprezinta.Ca o paranteza mi-e imi plac mult mai mult bisericile catolice,strict ca si lacas de cult,ca si constructie,mi-se par mult mai aproape de sufletul meu,de ce ?habar n-am,daca as crede in reincarnare as avea o explicatie,dar nu cred.

ce povesteste Nicolas acolo, cu faptul ca daca faci mici obsesii pe anumite ganduri pana la urma tot ti se intampla, mi se intampla si mie frecvent...voi stiti ce mult tin eu la masina mea...de cand am luat-o eram obsedata de taiatul anvelopelor...nu stiu de ce am facut o fixatie pe tema asta...si pana la urma, in ideea ca de ce iti este frica nu scapi, am patit-o! Cred ca intr-un fel...am atras cumva evenimentul neplacut...karma

Legat de orientarile sexuale(ca tot s-a discutat cateva posturi mai sus),eu unul nu pot sa respect decat ce e normal.Ce e anormal consider ca sunt cauzate de niste afectiuni psihice sau traume suferite in copilarie.Si ca sa ma leg de biblie...Dzeu nu a creat pe Adam si Gheorghe(numele e ales la intamplare)
Cu faza asta niciodata nu m-am impacat,sa existe unde or vrea ,insa sa stea la distanta de mine,sa nu vad.
Ultima data cand am vazut un ''cuplu de ghei'' ,i-am dat cainelui drumul sa-i fugareasca ...fugeau ca dracu de tamaie.

Exista relatii sexuale intre parteneri de acelasi sex si la alte rase. De exemplu, delfinii, lamantinii si alte cateva mamifere marine se imperecheaza doar "de fun" intre parteneri de acelasi sex.

Evident, nici mie nu imi place sa vad cupluri de gay "in action" (mai putin cand e vorba de fete ) , insa cred ca e mai mult decat o dereglare hormonala sau o trauma psihica la mijloc. Se pare ca exista o anumita gena (in mod normal recurenta) care cauzeaza atractia de persoane de acelasi sex. Homosexualitatea nu poate fi vindecata pt. ca nu e o afectiune in adevaratul sens al cuvantului.

N-as insista asa mult pe subiectul asta daca n-as cunoaste persoane gay (in afara de Nicolas ). Tipul respectiv chiar pot sa zic ca imi e prieten, e un om extraordinar. Singura diferenta e ca are partener de viata un alt barbat. Cum se manifesta in intimitate n-am intrebat si nici nu sunt curios

....eu am impresia ca doar la noi este asa de mica toleranta fata de aceste cupluri...poate sunt unii care inca isi descopera propria persoana si care incearca asta o perioada...sau poate sunt unii care chiar se iubesc de ani de zile...de ce sa pui cainii pe ei? ti-au facut tie ceva? de ce sa fie obligati sa se ascunda, daca asta ii defineste pe ei ca persoana? pe mine personal nu ma deranjeaza...nici nu as vrea sa ii vad in ipostaze intime...dar nici sa ii blamez pentru asta...este fix alegerea lor!
pedofili, zoofili, necrofili etc...aia mi se par mie dezaxati total...

TIBI scrie:

Ultima data cand am vazut un ''cuplu de ghei'' ,i-am dat cainelui drumul sa-i fugareasca ...fugeau ca dracu de tamaie.

tibi cum ti-ai dat seama ca sunt gay? se tineu de mana? se tineau de brat? de umar? se pupau? de unde erai asa de sigur? iar in cazul in care faceau ceva din cele de mai sus cum ai fi reactionat daca vedeai 2 fete facnd unu sau mai multe gesturi din cele de mai sus. Asta te intreb pentru ca stiu fete care merg de mana de brat si nu sunt gay. Si sunt tare curios daca erau fete mai puneai cainii pe ele??? Sau deranjeaza doar un cuplu gay masculin. Pt ca daca e asa, atunci cu toate scuzele de rigoare - sper sa nu ma intelegi gresit, si sa nu te superi pe mine - atunci ai si tu o problema. Alta, dar ai.

ghita_celofan scrie:

Singura diferenta e ca are partener de viata un alt barbat. Cum se manifesta in intimitate n-am intrebat si nici nu sunt curios

dar alte cupluri ai intrebat cum se manifesta in intimitate? sau doar la prietenul tau nu te intereseaza, dar la altele da?

ghita_celofan scrie:

, insa cred ca e mai mult decat o dereglare hormonala sau o trauma psihica la mijloc. Se pare ca exista o anumita gena (in mod normal recurenta) care cauzeaza atractia de persoane de acelasi sex. Homosexualitatea nu poate fi vindecata pt. ca nu e o afectiune in adevaratul sens al cuvantului.

inainte de toate trebuie sa facem distinctie intre tendinta si act in homosexualitate,apoi,parerea mea coincide cu a lui cosmin,lucrurile nu sunt insa clare,cercetarile mai mult sau mai putin stiintifice spun ca e o devianta sexuala dobindita altele ca e genetica,alte pareri spun ca exista dovezi stiintifice care arata ca in creierul homosexualilor se intampla un pic altfel lucrurile in momentul actului sexual, zonele active sunt altele, iar endorfinele (hormonii placerii) sunt eliberati pe alte cai decat cele normale. Aceste date duc la concluzia ca intradevar, cei cu aceasta deviere de comportament au un substrat fenotipic cu radacini probabil in genotip.

parerea mea proprie si personala este ca homosexualitatea este o "boala",(pina voi gasi cuvintul care sa-l defineasca cel mai bine),înainte de toate sunt oameni si daca nu-i putem intelege,macar sa-i acceptam nu sa-i judecam.

P.S.
mi-a placut raspunsul lui paky,citez:" Pt ca daca e asa, atunci cu toate scuzele de rigoare - sper sa nu ma intelegi gresit, si sa nu te superi pe mine - atunci ai si tu o problema. Alta, dar ai."

Paky tocmai ca se pupau.Poate ca a fost deranjant gestul meu de a da drumul cainelui ,insa gestul lor(dorinta de exprimare) a fost si mai si. La fel as fi procedat si daca erau ambele de sex feminin.In privinta asta recunosc ca sunt extremist.Cand i-am vazut simteam cum imi zgarie retina.

TIBI,eu am 40 de ani îmi tin încă femeia de mînă si o sarut pe stradă,asa cum bine punctai e dorinta de exprimare,sa vada lumea ca iubesc,sunt eu oare de blamat?la fel si ei se iubesc si vor sa arate asta,sunt de blamat?de ce?de cind e iubirea o crima?
În alta ordine de idei atunci cind ne gasim perechea spunem ca:e jumatatea mea!ne completam reciproc!(si la ei e valabil acelasi lucru)atunci,stau si ma intreb,daca toti am fi perfecti si am trai intr-o lume perfecta,am mai putea fi capabili de iubire?
am mai iubi?si daca da cum ar arata aceasta iubire?eu fiind un intreg complet,perfect,cum imi voi mai putea gasi jumatatea?

Aaaa,uitasem sa punctez si aspectul religios,cel legat de biblie si Adam si Gheorghe,Dumnezeu i-a creat pe Adam si Eva pentru procreere,intre timp au muscat din mar si au realizat ca 99,99%din viata facem sex pentru placere,o data sau de doua,rar 3,4,5 sau mai mult pentru procreere!cu cine,de ce,unde,cum, prea putin conteaza atit timp cit placerea este satisfacuta.